|
Iata ca, la 20 de ani de la schimbarea la fata a estului european, a aparut si primul roman (dupa stiinta mea) al emigratiei liber-consimtite în Eldorado-ul vestic. Autoarea, Claudia Partole, vietuieste la Chisinau si-mi era oarecum cunoscuta, fara sa fi citit vreun op de-al dumneaei, datorita proastei circulatii a cartilor (si a orice) între cele doua maluri ale rîului despartitor. Pentru un scriitor, cel mai bun test de stapînire a unei limbi - fie chiar limba materna - este proza, nu poezia. La începutul anilor '90, cînd am trecut, peste poduri de flori, pe celalalt mal al Prutului, ceea ce m-a frapat a fost jalnica stare a prozei basarabene.
Daca o poezie, datorita economiei de cuvinte si de spatiu, o puteai parcurge, totusi, de la un capat la altul, în proza era imposibil sa citesti fie si o schita, darmite vreunul din romanele-fluviu, care îndoiau rafturile librariilor din Chisinau. Fracturarea contactului cu limba româna, vie si literara, a mentinut proza basarabeana, împanata cu arhaisme si regionalisme, la un nivel de la începutul secolului XX. Daca scriitorii tineri, formati dupa '90, se situeaza la nivelul optim al literaturii române actuale, cei din generatiile mai vechi sînt marcati de anumite stereotipuri, obisnuinte, reminiscente, ticuri de limbaj ce-i particularizeaza (negativ) aproape iremediabil.
Nu stiu cum sînt celelalte scrieri (eseuri, poezie, proza, teatru), cert este (pentru mine) ca, prin Jurnalul menajerei, Claudia Partole a dat lovitura. Jurnalul... este abia al treilea (sub)titlu, înscris discret, pe coperta interioara, cartea numindu-se Viata unei nopti sau Totentanz. Fiecare dintre (sub)titluri are semnificatii multiple si acoperire în text (presupun ca autoarei i-a fost greu sa renunte la vreunul). Primul dintre ele desemneaza timpul marturisirii (o noapte de veghe la capatîiul unei moarte), dar si timpul trairii (spre a prelua o formula, „clasicizata”, a lui Eugen Simion), o acolada care cuprinde aproape toata existenta marturisitoarei, propria-i devenire, în pandant cu „devenirea” republicii de peste rîu, de la conditia de vasalitate ruso-sovietica, la libertatea, totusi limitata si deruta(n)ta, de dupa prabusirea URSS. Totentanz vrea sa sugereze ca totul a fost/este un Dans macabru, ca-n celebrul tablou al lui Holbein cel Tînar, unde moartea (ciuma) o invita la un ultim dans pe viitoarea victima. Jocurile de lumini si umbre ale noptii de veghe, proiectiile spectrale, deruta, frisoanele de spaima ale tinerei menajere, aflata (brusc) în intimitate cu moart(e)a, se rasfrîng nu doar asupra propriei biografii, ci asupra unei întregi societati, a unei „tari” obligata sa execute, la nesfîrsit parca, un dans macabru. Spectrul Imperiului de la Rasarit violenteaza existenta chiar si dupa (relativa) eliberare, eliberarea de obsesia raului fiind cea mai dificila. Ca si de un „bine” dat cu lingurita, ca un medicament care, daca nu ajuta, nici nu dauneaza.
Reflectii amare, crude, sfîsietoare, un fel de revolta-n genunchi puncteaza Jurnalul menajerei. Republica Moldova, Basarabia însasi pare a fi, prin extensie (sugereaza autoarea), o menajera, angajata cînd la Rasarit, cînd la Apus, miluita si tombata de colo-colo, dispretuita si „mîngîiata”, dupa necesitatile si hachitele celor mai bogati si mai puternici. „Ca într-un carusel, dupa o rotire vertiginoasa, am fost pusi pe pamînt si îmbrînciti: «Poftim, sînteti liberi!...» Cîstigarea libertatii accentuaeaza drama optiunii, pierderea identitatii: „Oare cine sîntem cu adevarat? Noi, care un secol si mai bine am fost rupti de la matca strabuna si amestecati cu strainii, cine sîntem? Ce-a mai ramas din sîngele nostru?”.
O frustrare identitara (sociala, profesionala, morala; nu si etnica, menajera afirmîndu-si peste tot, cu superbie, românitatea) suporta si personajul narator care, dintr-o actrita de succes la Chisinau, ajunge, odata cu destramarea teatrului unde juca, menajera, bucatareasa, îngrijitoare de copii sau de batrîni în Italia. Partea tare a Jurnalului... se afla tocmai în developarea acestei menajerii, a comunitatii moldo-românesti din Peninsula. Acuitatea scrierii, potentata de relatarea la persoana I, îti da impresia ca autoarea însasi a fost acolo, în acea lume devalmasita, bulversata, disperata, tandra si cooperanta (în zile festive), dar gata sa se sfîsie cînd e vorba de a-si cîstiga pîinea cea de toate zilele.
Tîrgul de „fete” din Valea Plîngerii sau locul pasilor pierduti (sarcasmul, autoironia, hazul de necaz sînt si acolo la ele acasa) e ca un tîrg de vite, un obor unde proxeneti si codoase îsi cauta marfa, care va evolua pe „soseaua de centura” sau în stabilimente bine mascate (cu voie de la politie). Menajera, spre deosebire de alte femei, disperate sau doar prostite, rezista ofertei de a se prostitua, acceptînd munci penibile, care îi mentin, totusi, sentimentul demnitatii. Puritatea unei iubiri, fie ea interzisa, pentru un preot catolic, rasfrînge, peste aceasta „Vale a Plîngerii”, speranta ca nu e totul pierdut.
Claudia Partole orchestreaza contrapunctic aceasta simfonie patetica. Optiunea pentru Jurnal (chiar pentru jurnal în jurnal, între care Jurnalul unei tîrfe) îi ofera varii posibilitati de exprimare, cu pagini de proza pura, insertii aforistice, comentarii la diverse opere (religioase, muzicale, literare, politice), poezii, intercalate ca un respiro între doua descinderi în tenebrele exilului, dinlauntru sau dinafara. Cam peste tot afli fraze memorabile, demne de pana unui scriitor moralist. Doar un exemplu: „Simteam privirea blînda si neiscoditoare a Mîntuitorului. Uitîndu-ma îndelung la El, am simtit o durere sfîsietoare în palme si în calcîie. Parea ca ma dor si pe mine cuiele batute în bratele si în picioarele Lui.”
Fluiditatea lecturii este obturata, totusi, de unele ezitari, declicuri lexicale si de topica, de care autoarea înca n-a reusit a se debarasa. Un redactor de carte, bun cunoscator al limbii române, le-ar fi putut lesne corecta sau elimina, astfel încît acest roman, captivant si caracterizant pentru arealul românesc, sa aiba o nestînjenita acuratete literara. Nicolae TURTUREANU |
© 50.ro
Fa-ti cont! •
Despre sarcina, nasterea, copii •
Balti de pescuit • ADE 651 • anunturi gratuite • cauciuc • desene animate • sexualitatea adolescentilor